Subcomisia pentru Dezvoltare Durabilă

ODD-urile subliniază aspectele interconectate de mediu, sociale și economice ale dezvoltării durabile, punând sustenabilitatea în centrul lor.

În cadrul Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă din Camera Deputaților, în cadrul căreia sunt vicepreședinte, am dezbătut și ales răspunsul pentru trei obiective cerute de Chestionarul COSAC, împreună cu conducerea Departamentului pentru Dezvoltatea Durabilă din Guvernul României, spre a fi aprobate in Comisia pentru Afaceri Europene si apoi adoptate în plenul Camerei Deputaților, ca obiective prioritare în procesul legislativ al UE în noul exercițiu financiar european.

COSAC (Conferința organelor parlamentare specializate în afacerile Uniunii ale parlamentelor naționale și ale Parlamentului European) a transmis chestionarul tuturor parlamentelor naționale spre a fi elaborat un Raport de către Parlamentul țării care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Întrebările vizează teme europene și modul în care parlamentele naționale se implică în procesul legislativ al UE, iar răspunsurile sunt folosite la întocmirea Raportului bianual al COSAC cu privire la stadiul obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Alegerea pe care am făcut-o a fost fundamentată și de Raportul de țară 2026 al Comisiei Europene, care a constatat că România se află sub media UE pentru majoritatea obiectivelor monitorizate și se îndepărtează de țintele din unele domenii.

Dintre cele 17 obiective generale de dezvoltare durabilă, am ales și propus în chestionar ca România să propună în Raportul bianual către Uniunea Europeană intensificarea măsurilor de susținere pentru trei direcții prioritare de interes comun:

– Apă curată și siguranță sanitară.

În cazul ODD nr.6, decalajele privesc conectarea la apă, pierderile foarte mari din rețele și una dintre cele mai reduse rate de conformare la normele UE privind apele urbane reziduale.

– Industrie, inovare și infrastructură.

Pentru ODD nr.9, nivelul este de aproape cinci ori mai mic decât media UE, iar rezultatele de inovare și brevetare încă stagnează. Totodată, trebuie continuată dezvoltarea infrastructurii.

– Consum și producție responsabilă.

Pentru ODD nr.12, persistă rata de reciclare foarte redusă, la care se adaugă consumul mare de resurse pentru producerea bunurilor pe care le consumăm.

Justificările tehnice sunt următoarele:

1. Apă curată și sanitație

România are una dintre cele mai mici rate de conectare la apă potabilă din UE: 77,6% din populație în 2024, deși rata a crescut de la 63,7% în 2015. Conformarea cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale a coborât la 12,8%, de la 15,4% în 2020, România rămânând între statele cu cea mai redusă conformare. Operatorii mari pierd anual peste 565 milioane m³ de apă, aproape jumătate din volumul introdus în rețele fiind apă nefacturată. Comisia estimează nevoi de circa EUR 7 mld. pentru infrastructura de ape uzate în 2022–2030. Există deja aproximativ EUR 2,94 mld. din FEDR și Fondul de coeziune și circa EUR 400 mil. în PNRR revizuit, dar reducerea componentei de apă din PNRR, capacitatea administrativă și execuția proiectelor limitează efectul.

– Acțiunea UE propusă:

Instituirea, în viitorul cadru financiar multianual, a unei componente distincte și protejate pentru reziliența apei, în linie cu poziția Parlamentului European; prioritizarea localităților rurale și a „ultimului kilometru” de conectare; legarea plăților de indicatori de rezultat (conectări funcționale, reducerea apei nefacturate, conformare și accesibilitatea tarifelor), nu doar de lucrări contractate; extinderea asistenței tehnice pentru operatorii regionali și autoritățile locale; monitorizare publică interoperabilă a calității, pierderilor și accesului la servicii.

2. Industrie inovare și infrastructură

Cheltuielile totale pentru C&D au fost de 0,46% din PIB în 2024, față de 2,24% în UE, și au scăzut de la 0,52% în 2023. Cheltuiala publică a fost de numai 0,16% din PIB, față de 0,72% în UE. Doar 8,8% dintre firmele românești au introdus inovații de produs sau proces în 2020–2022, față de 51,4% în UE. Cererile de brevet la Oficiul European de Brevete au rămas la 8 per milion de locuitori între 2019 și 2025, în timp ce media UE a crescut la 156. Aceste rezultate apar deși FEDR alocă EUR 4,35 mld. cercetării, inovării și competitivității IMM-urilor, ceea ce indică o problemă de absorbție calitativă, continuitate, masă critică și transfer de cunoaștere, nu numai de volum financiar.

– Acțiunea UE propusă:

Consolidarea componentei Widening din programul-cadru de cercetare, combinând competiția bazată pe excelență cu finanțarea capacității instituționale; condiționarea sprijinului de programe naționale multianuale predictibile, astfel încât fondurile UE să nu substituie investiția națională; instrumente dedicate pentru transfer tehnologic, achiziții publice de inovare și colaborare cercetare–IMM; facilități pentru atragerea și reintegrarea cercetătorilor; sprijin teritorial pentru ecosisteme de inovare din afara București–Ilfov. Parlamentul European a cerut un efort comun al finanțării europene și naționale și reducerea disparităților dintre sistemele de cercetare ale statelor membre.

3. Consum și producție responsabilă

Din punct de vedere al circularității, România se află pe ultimul loc în UE, cu o rată de 1.3% față de media europeană de 12.2% de reciclare a materialelor. În ceea ce privește generarea deșeurilor, România depășește de 2 ori media europeană, generând anual circa 8410 kg de deșeuri pe cap de locuitor, față de media europeană de 4981 kg. Amprenta materiilor prime a fost de 31,7 tone pe cap de locuitor în 2024, comparativ cu media UE de 13,7 tone. Aceste date arată că este nevoie de intervenție din partea statului și a UE pentru încurajarea consumului și producției responsabile, inclusiv de facilități fiscale și sprijin financiar.

– Acțiunea UE propusă:

Un instrument sau o fereastră financiară dedicate economiei circulare, inclusiv pentru reducerea deficitului identificat de Comisie în ceea ce privește reciclarea deșeurilor și rata de circularitate; asistență tehnică imediată pentru planul național de economie circulară; finanțare bazată pe indicatori de circularitate verificabili și pe menținerea rezultatelor după proiect; integrarea circularității și a reciclării în politicile naționale și europene, monitorizarea reciclării și a circularității și participarea autorităților locale, a agenților economici, a comunităților și a societății civile.

Împreună dezvoltăm România!