Sfinții Constantin și Elena și Înălțarea Domnului, sărbătorite de ortodocși pe 21 mai
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește joi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante și iubite figuri ale creștinătății. În aceeași zi, credincioșii ortodocși sărbătoresc și Înălțarea Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Ispasul, precum și Ziua Eroilor. Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica cu această ocazie.
Sfinții Constantin și Elena, protectorii creștinismului
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați cei care au oferit libertate creștinismului în Imperiul Roman și au contribuit decisiv la răspândirea credinței creștine.
Împăratul Constantin cel Mare, pe numele său complet Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, s-a născut la 27 februarie 272 și a devenit împărat roman în anul 306. Momentul esențial al domniei sale pentru istoria creștinismului a fost emiterea Edictului de la Milano, în anul 313, prin care creștinismul a devenit religie permisă în imperiu.
Ulterior, Constantin a adoptat mai multe măsuri favorabile Bisericii: a eliminat pedepsele incompatibile cu învățătura creștină, a sprijinit construirea și restaurarea bisericilor și a declarat duminica zi oficială de odihnă și rugăciune în întregul imperiu.
Tot el a fondat noua capitală a Imperiului Roman de Răsărit, Constantinopolul, inaugurat în anul 330 pe locul vechiului Bizanț. Orașul avea să devină, timp de aproape o mie de ani, centrul spiritual și politic al lumii creștine răsăritene.
Sfântul Constantin a murit la 22 mai 337, în ziua de Rusalii, fiind înmormântat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Constantinopol, ctitoria sa.
Împărăteasa Elena și descoperirea Sfintei Cruci
Mama împăratului, Elena, este venerată pentru credința și evlavia sa. Potrivit tradiției, ea a întreprins un pelerinaj la Ierusalim și a descoperit lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
De asemenea, împărăteasa Elena a susținut construirea unor importante lăcașuri de cult în Țara Sfântă, inclusiv biserici ridicate pe locurile legate de viața și Patimile Mântuitorului.
Numeroase biserici din România și din străinătate poartă hramul Sfinților Constantin și Elena. Printre cele mai cunoscute se numără Catedrala Patriarhală din București, sfințită în anul 1658.
Peste 1,5 milioane de români poartă numele sfinților
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 1,5 milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora.
Cele mai întâlnite nume feminine sunt Elena, Lenuța și Constanța, iar în rândul bărbaților predomină numele Constantin, Costel și Costică. Alte derivate întâlnite sunt Constantina, Ela, Helena, Tinel sau Costache.
Înălțarea Domnului sau Ispasul
Tot joi, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, la 40 de zile după Paște. Evenimentul amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer în fața ucenicilor săi, pe Muntele Măslinilor, lângă Ierusalim.
Sărbătoarea este cunoscută în tradiția populară și sub numele de Ispas. Credincioșii se salută în această zi cu formulele:
- „Hristos S-a Înălțat!”
- „Adevărat S-a Înălțat!”
În multe zone ale țării se păstrează obiceiuri tradiționale specifice, precum înroșirea ouălor sau folosirea leușteanului pentru protecție și sănătate.
Ziua Eroilor, celebrată de Înălțare
În România, sărbătoarea Înălțării Domnului coincide și cu Ziua Eroilor. În toate bisericile, cimitirele și la monumentele dedicate eroilor sunt oficiate slujbe de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru credință și țară.
La ora 12:00, clopotele bisericilor sunt trase în semn de recunoștință și respect pentru eroii neamului românesc.
Pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălțării a fost stabilită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și reconfirmată prin hotărâri sinodale ulterioare.
Catedrala Națională din București are drept hram principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, simbolizând legătura dintre credință, memorie și identitate națională.
sursa foto: doxologia.ro
