Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul guvernării: deficitul bugetar, reformele și acuzațiile la adresa PSD

Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul celor aproape 16 luni de guvernare, luni, 19 octombrie 2026, cu o zi înainte de votul de învestitură pentru Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

În discursul susținut la Palatul Victoria, premierul interimar a vorbit despre reducerea deficitului bugetar, investițiile publice, reformele inițiate și deblocarea fondurilor europene. Totodată, a acuzat PSD că a întârziat reformele și a contribuit la căderea Executivului.

Bolojan a susținut că a preluat România într-o situație financiară dificilă și că măsurile adoptate au fost necesare pentru evitarea unei crize economice. Premierul a recunoscut însă că deciziile fiscale au afectat nivelul de trai al populației și au încetinit creșterea economică.

„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan: România risca o criză financiară

În discursul său, premierul a amintit situația economică din iunie 2025, când a preluat conducerea Guvernului. Potrivit acestuia, deficitul bugetar de 9,3%, încetinirea economiei, întârzierile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și lipsa de încredere a piețelor financiare reprezentau riscuri majore pentru România.

Bolojan a afirmat că majorarea TVA și celelalte măsuri de austeritate au fost necesare pentru reducerea deficitului și pentru menținerea accesului la finanțare.

Premierul a recunoscut că aceste decizii au avut consecințe directe asupra populației, prin scăderea puterii de cumpărare și creșterea presiunii asupra bugetelor familiilor.

„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus acesta.

Deficitul bugetar a scăzut, iar investițiile au crescut, susține premierul

Printre principalele rezultate prezentate de Ilie Bolojan se numără reducerea deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice.

Potrivit cifrelor prezentate de premier, deficitul bugetar din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent. Bolojan a susținut că diferența reprezintă o diminuare de 1,53 puncte procentuale a deficitului raportat la PIB.

Totodată, premierul a afirmat că investițiile au ajuns la 107 miliarde de lei, față de 82 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, o creștere de peste 25 de miliarde de lei. Mai mult de două treimi din această sumă ar proveni din plăți aferente proiectelor europene.

În ceea ce privește cheltuielile de personal, Bolojan a precizat că acestea au totalizat 122 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Premierul a admis, în același timp, că măsurile de ajustare fiscală au afectat consumul și ritmul de creștere economică.

Bolojan acuză PSD că a blocat reformele Guvernului

O parte importantă a bilanțului a fost dedicată relației cu PSD, fostul partener de guvernare. Ilie Bolojan a susținut că social-democrații au întârziat reformele administrative și au împiedicat adoptarea unor măsuri care ar fi putut îmbunătăți situația economică.

Printre reformele enumerate de premier se numără restructurarea administrației centrale și locale, eliminarea posturilor considerate inutile, limitarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat, reforma pensiilor magistraților și reducerea birocrației.

„Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună”, a afirmat Bolojan.

Acesta a susținut că măsurile promovate de Guvern au vizat reducerea risipei din sectorul public și eficientizarea instituțiilor, fără a fi îndreptate împotriva angajaților care își îndeplinesc corect atribuțiile.

Premierul a legat căderea Executivului de opoziția față de reforme și de interesele afectate de schimbările propuse.

PNRR și fondurile europene, printre realizările revendicate

Un alt punct important al bilanțului a fost Planul Național de Redresare și Reziliență. Bolojan a declarat că a găsit programul întârziat și supracontractat, dar că acesta a fost renegociat și repus pe traseu.

Potrivit datelor prezentate de premier, România ar fi primit până la momentul declarației aproximativ 65% din valoarea PNRR. Alte două cereri de plată se aflau în analiza Comisiei Europene, iar aprobarea acestora ar putea ridica nivelul sumelor încasate la echivalentul a 90% din grantul alocat inițial.

Bolojan a afirmat că absorbția fondurilor europene ar fi putut avansa mai rapid dacă anumite măsuri legislative, inclusiv legea salarizării unitare, ar fi fost adoptate la timp.

În domeniul economic și al securității, premierul a mai menționat programele de sprijin pentru producția locală, investițiile românilor din diaspora, dezvoltarea tehnologiilor avansate și accesarea programului european SAFE.

Ce probleme financiare lasă viitorului Guvern

În ciuda rezultatelor prezentate, Ilie Bolojan a enumerat mai multe probleme structurale care vor trebui gestionate de următorul Executiv.

Printre acestea se află obligațiile de plată rezultate din procesele câștigate de magistrați împotriva statului, restanțele aferente schemelor de compensare a prețurilor la energie, subfinanțarea sistemului de sănătate și supracontractarea unor proiecte de investiții.

Premierul a menționat că există o obligație de plată de peste 5 miliarde de lei rezultată din hotărâri judecătorești, precum și restanțe în schemele de compensare a energiei. Din cele 3,7 miliarde de lei alocate pentru aceste plăți, aproximativ 1,5 miliarde ar fi fost achitate, potrivit declarațiilor sale.

O altă problemă este reprezentată de proiectele de infrastructură. Bolojan a afirmat că valoarea contractelor de lucrări semnate la Ministerul Transporturilor depășește 30 de miliarde de euro, în condițiile unui buget anual mediu de aproximativ 6 miliarde de euro.

De asemenea, acesta a menționat facturi restante de 2,4 miliarde de lei în cadrul Programului „Anghel Saligny” și necesitatea reformării companiilor de stat, inclusiv CFR și Metrorex.

Premierul a respins acuzațiile că Guvernul său ar fi lăsat datorii, susținând că problemele existente sunt dezechilibre structurale acumulate în timp.

Mesajul lui Ilie Bolojan înainte de încheierea mandatului

În finalul discursului, Ilie Bolojan a afirmat că nu consideră că mandatul său a fost lipsit de greșeli, dar că a încercat să ia deciziile pe care le-a considerat necesare pentru redresarea finanțelor publice.

Acesta a avertizat că abandonarea reformelor ar putea readuce România la problemele economice din anii anteriori.

Bilanțul a fost prezentat într-un moment de tranziție politică, în condițiile în care Parlamentul urma să voteze învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu la 20 octombrie 2026. PNL anunțase că va susține învestirea noului Executiv, urmând să treacă în opoziție, potrivit deciziilor politice comunicate în zilele precedente.