CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind legea care deblochează proiectele hidroenergetice din ariile protejate
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan împotriva legii care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte strategice, inclusiv amenajări hidroenergetice.
Judecătorii constituționali au decis, cu majoritate de voturi, că actul normativ respectă prevederile Constituției în raport cu criticile formulate. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
Legea completează prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și modifică Legea nr. 292/2018 referitoare la evaluarea impactului unor proiecte publice și private asupra mediului.
Actul normativ introduce un regim derogatoriu pentru proiecte considerate de interes strategic, în special din sectorul energetic. Măsurile vizează inclusiv investiții hidroenergetice începute sau autorizate înainte de instituirea actualelor reglementări privind protecția anumitor zone naturale.
Proiectele hidroenergetice, în centrul dezbaterii
Legea a fost intens discutată în contextul proiectelor hidroenergetice blocate de-a lungul anilor după includerea unor terenuri în arii naturale protejate. Prin noile prevederi, autoritățile pot modifica limitele unor arii naturale protejate de interes național, în condițiile stabilite de lege, pentru a permite continuarea unor investiții considerate strategice.
CCR a precizat că dispozițiile analizate se referă exclusiv la ariile naturale protejate de interes național și nu vizează siturile europene din rețeaua Natura 2000. În consecință, Curtea a apreciat că prevederile Directivei Habitate invocate în sesizare nu sunt aplicabile în cazul articolului contestat.
Curtea a respins criticile privind protecția mediului și constituționalitatea legii
În sesizarea transmisă CCR, președintele Nicușor Dan a invocat posibile încălcări ale principiilor constituționale privind protecția mediului, calitatea și claritatea legii, neretroactivitatea, procedura legislativă, rolul Parlamentului și raportarea la normele europene.
Judecătorii constituționali au respins aceste argumente, concluzionând că legea respectă dispozițiile fundamentale referitoare la statul de drept, dreptul la un mediu sănătos și obligația statului de a proteja patrimoniul natural.
Potrivit CCR, prevederile actului normativ sunt suficient de clare, precise și previzibile, iar legea nu produce efecte retroactive. Curtea a arătat că noile reglementări se aplică doar pentru viitor, chiar dacă vizează raporturi juridice născute înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 57/2007, actul care a instituit actualul regim al ariilor naturale protejate.
Prin această decizie, este eliminat ultimul obstacol constituțional în calea aplicării legii, care urmărește deblocarea unor proiecte energetice considerate importante pentru securitatea energetică a României.
