Prognoza Comisiei Europene: Economia României va reveni pe creștere în 2027. PIB-ul ar putea avansa cu 1,8%

Prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene confirmă perspectivele de redresare a economiei României începând din 2027. Potrivit estimărilor publicate la 17 noiembrie 2026, economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028, după o contracție estimată la 0,3% în 2026.
Este o confirmare importantă a estimărilor prezentate în ultima perioadă și a direcției economice pe care trebuie să o urmăm: reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor publice și europene și susținerea mediului privat.
Comisia Europeană estimează o creștere economică de 1,8% în 2027
Prognoza de toamnă a fost prezentată de Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. Documentul indică o revenire graduală a economiei României, cu un ritm de creștere superior mediei Uniunii Europene.
Concret, Comisia Europeană estimează următoarele evoluții:
- 2026: scădere economică de 0,3%;
- 2027: creștere economică de 1,8%;
- 2028: creștere economică de 2,2%.
Prin comparație, pentru Uniunea Europeană, estimările indică o creștere economică de 1,4% în 2027 și de 1,5% în 2028.
Totodată, prognoza confirmă perspectiva unei creșteri de 1,7–1,8% în 2027, prezentată în intervențiile economice recente.
Potrivit Comisiei Europene, revenirea economiei va fi susținută de creșterea veniturilor reale disponibile, pe măsură ce inflația se temperează, de o absorbție mai bună a fondurilor europene de coeziune și de reluarea investițiilor private, pe fondul reducerii incertitudinii economice și politice.
Reducerea deficitului bugetar rămâne esențială pentru stabilitatea economică
Un alt semnal important al prognozei europene privește evoluția deficitului bugetar al României.
Comisia Europeană estimează reducerea deficitului de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% din PIB în 2026, în linie cu ținta asumată de România. Este o ajustare fiscală importantă, de aproape două puncte procentuale din PIB într-un singur an.
Pentru următorii ani, estimările Comisiei indică un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și de 5,6% în 2028. Aceste proiecții iau în calcul măsurile deja adoptate și nu includ eventualele măsuri suplimentare care vor fi stabilite prin bugetul pentru 2027.
Acest lucru arată că efortul de consolidare fiscală trebuie continuat. Reducerea deficitului nu poate fi amânată, iar deciziile bugetare din perioada următoare vor avea un rol esențial în menținerea stabilității economice și financiare.
Investițiile publice și fondurile europene susțin revenirea economiei
Un element important evidențiat de Comisia Europeană este rolul investițiilor în menținerea activității economice, într-o perioadă în care consumul privat a fost afectat de inflație și de măsurile de consolidare fiscală.
Investițiile brute în economie sunt estimate să crească cu aproximativ 7,2% în 2026, susținute inclusiv de proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Această evoluție confirmă că reducerea deficitului bugetar și menținerea investițiilor pot merge împreună.
În primele zece luni ale anului, investițiile publice au depășit 125 de miliarde de lei. Accelerarea lucrărilor și a plăților prin PNRR a generat comenzi pentru constructori, furnizori și alte companii, contribuind la susținerea activității economice.
Nu este suficient să reducem cheltuielile statului. Trebuie să protejăm investițiile care generează valoare adăugată, susțin locurile de muncă și creează premisele unei creșteri economice sănătoase.
Bugetul pentru 2027 trebuie să asigure continuarea consolidării fiscale
Următoarea etapă este construirea unui buget credibil pentru anul 2027, care să transforme perspectivele de creștere economică în rezultate concrete.
Nu putem fundamenta cheltuieli certe pe venituri incerte. Bugetul trebuie construit pornind de la estimări realiste ale veniturilor, obligațiile deja asumate și resursele financiare disponibile.
Obiectivul este continuarea reducerii deficitului bugetar, fără sacrificarea investițiilor și a serviciilor publice esențiale.
Mai mult, bugetul pentru 2027 trebuie să permită o ajustare fiscală suplimentară față de nivelul deficitului estimat de Comisia Europeană pe baza măsurilor deja adoptate. Aceasta va reprezenta un test important pentru credibilitatea politicii fiscal-bugetare a României.
În paralel, este necesară o schimbare de abordare în ceea ce privește utilizarea banilor publici. Nu este suficient să investim mult, ci trebuie să investim eficient.
Proiectele trebuie prioritizate în funcție de rezultatele economice pe care le generează: activitatea suplimentară pe care o susțin, costurile pe care le reduc pentru companii și investițiile private pe care le pot atrage.
Tranziția de la PNRR la fondurile europene de coeziune trebuie pregătită din timp
Finalizarea PNRR va schimba structura finanțării investițiilor publice din România. Țara noastră va avea în continuare acces la fonduri europene, însă absorbția fondurilor de coeziune va deveni tot mai importantă.
Comisia Europeană anticipează o temperare a ritmului investițiilor în 2027, pe măsură ce efectul proiectelor finanțate prin PNRR se reduce.
În acest context, pregătirea unor proiecte mature, bine selectate și cu finanțare asigurată trebuie să devină o prioritate a bugetului pentru 2027.
Tranziția nu trebuie să conducă la întreruperea investițiilor publice, ci la continuarea acestora prin programe europene și naționale care să asigure dezvoltarea infrastructurii și creșterea competitivității economiei.
Predictibilitatea fiscală și accesul la finanțare sunt esențiale pentru mediul privat
Relansarea economică depinde și de capacitatea companiilor de a investi, de a crea locuri de muncă și de a-și dezvolta activitatea.
Comisia Europeană corelează explicit revenirea economică din 2027 cu reluarea investițiilor private, susținută de reducerea incertitudinii și îmbunătățirea condițiilor de finanțare.
Din acest motiv, predictibilitatea fiscală și accesul la capital trebuie să rămână priorități.
Printre măsurile care urmăresc susținerea mediului de afaceri se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027, facilitățile pentru investiții și profitul reinvestit, garanțiile acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare și schemele de finanțare publică destinate dezvoltării capacităților de producție locale.
Acest sprijin trebuie completat prin simplificarea relației dintre companii și administrația fiscală și prin reducerea birocrației.
Un mediu economic predictibil înseamnă mai multă încredere pentru investitori, mai multe proiecte private și o capacitate mai mare a economiei de a genera creștere pe termen lung.
Stabilitatea fiscală protejează ratingul de țară și reduce costurile de finanțare
Un buget realist, respectat în execuție, este esențial și pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor internaționale de rating.
România trebuie să își protejeze calificativul recomandat investițiilor și să creeze condițiile necesare pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă.
Prognoza Comisiei Europene atrage atenția și asupra evoluției datoriei publice, care este estimată să ajungă la 64,2% din PIB în 2028.
Atât timp cât deficitul bugetar rămâne ridicat, iar cheltuielile statului generează nevoi suplimentare de împrumut, presiunea asupra datoriei publice și a costurilor de finanțare continuă.
Dobânzile mai mari înseamnă resurse financiare care nu mai pot fi direcționate către infrastructură, spitale, școli sau alte servicii publice.
Reducerea deficitului și consolidarea încrederii în economia României pot contribui, în timp, la diminuarea riscului de țară și la obținerea unor condiții mai bune de finanțare atât pentru stat, cât și pentru companiile private.
România trebuie să transforme prognoza de creștere economică în rezultate concrete
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene transmite un mesaj important: direcția de ajustare fiscală este necesară, iar economia României are premisele unei reveniri în 2027. Totuși, acest parcurs nu este garantat și depinde de deciziile economice și bugetare din perioada următoare.
Bugetul pentru 2027 trebuie să fie instrumentul prin care această perspectivă devine realitate: venituri estimate realist, cheltuieli sustenabile și investiții prioritizate în funcție de rezultatele pe care le produc.
Disciplina fiscal-bugetară nu este un scop în sine, ci un instrument prin care protejăm oamenii și economia.
Un stat care își gestionează responsabil resursele își poate plăti obligațiile la timp, poate finanța spitalele și școlile și poate evita acumularea unor datorii tot mai costisitoare.
Fiecare punct procentual de deficit redus înseamnă mai puține dobânzi de plătit în anii următori și mai multe resurse disponibile pentru investiții și servicii publice.



