Ziua naţională a lecturii, marcată începând din anul 2022, coincide cu data nașterii lui Spiru Haret -întemeietorul învățământului românesc!

Ziua naţională a lecturii, marcată începând din anul 2022, coincide cu data nașterii lui Spiru Haret -întemeietorul învățământului românesc! Din istoria PNL, Spiru Haret, primul român care și-a luat doctoratul în matematică, la prestigioasa universitate din Sorbona, a rămas în istorie ca Omul Școlii!
Ziua naţională a lecturii, marcată începând din anul 2022, la data de 15 februarie, coincide cu data nașterii lui Spiru Haret -întemeietorul învățământului românesc!

Spiru Haret s-a născut pe 15 februarie 1851, la Iași și a murit pe 17 decembrie 1912, la București.
A fost matematician, fizician, astronom, pedagog, academician și om politic.
Membru corespondent (1879) și titular (1892) al Academiei Române, din 1879 este tot mai des solicitat de Ministerul Instrucțiunii Publice, fiind numit membru în Consiliul Permanent de Instrucțiune (1882), inspector al școlilor (1883) și secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (1885), sub ministeriatul lui D.A. Sturdza.
După ce Sturdza va deveni președintele PNL și șef al guvernului, Haret va deține de trei ori portofoliul ministerului, lucru ce îi permite reorganizarea învățământului, dar mai ales ameliorarea condițiilor materiale și morale ale pedagogilor și dezvoltarea conștiinței profesionale ale acestora.
Spiru Haret modifică structura învățământului normal-primar mărind numărul anilor de studiu,
-introduce în școlile normale lucrul manual, tocmai ca, pe viitor, acești învățători și institutori să fie buni îndrumători ai micilor vlăstare.
– Propune „Legea învățământului secundar și superior”, care a trecut cu majoritate în Adunarea Deputaților și cu unanimitate în Senat.
– Legea a instituit învățământul secundar de opt clase, care era împărțit în ciclul inferior și ciclul superior.
-Cel superior era orientat în trei secțiuni: clasic, modern și real. Această structură a rămas în vigoare până în 1928.

Esența reformei pentru învățământul secundar a constat în:
– Prelungirea duratei acestuia de la 7 la 8 ani și
-Împărțirea lui în două cicluri: cel inferior (gimnaziul) de 4 ani, care forma treapta inferioară a liceului și având o programă cu caracter practic și cel superior (liceul).

Măsurile luate de Haret de a înlocui bacalaureatul cu examenul general de absolvire a liceului au fost apreciate și peste hotare. Astfel dr. Edwald Hans scria: “acest fel de examen românesc care este așa de uman poate că va fi luat de model și în țările occidentale”.
Consecințe:
-S-au construit 2.343 de școli, din care 1.980 în timpul ministeriatelor sale, a înființat peste 1.700 de posturi de învățători.

-Numărul elevilor înscriși în școlile elementare s-a dublat, astfel că procentul alfabetizaților din România a crescut de la 22% la 39%. În 1910 numărul promovaților se ridica la 306.121, și, în tot același an, numărul școlilor din mediul rural era de 4.695.
-A înființat grădinițele.
Datorită acestor realizări, fără precedent, este supranumit “Omul școlii”.
Liberalul Spiru Haret a avut o imensă contribuție la dezvoltarea și modernizarea învățământului românesc.

Sursa-Biroul de comunicare PNL