Universitatea ”Eftimie Murgu” Reșița la restart!

Conf. univ. dr. Andrade-Ionuț Bichescu, rectorul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate despre forma de organizare a Universității Eftimie Murgu din Reșița, despre fuziunea cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre ajutorul pe care studenții și cadrele didactice l-au dat spitalelor județene pe perioada stării de urgență generată de coronavirus.

Vă prezentăm prima parte a interviului, în care Conf. univ. dr. Andrade-Ionuț Bichescu ne vorbește despre subiectul la zi al UEM și anume fuziunea cu UBB din Cluj-Napoca.

Rep.: D-le rector, de când conduceți destinele Universității Eftimie Murgu din Reșița?
A.I.B.: În aceste zile urmează să se încheie primul mandat de rector al Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa (UEMR), urmând ca din data de 29.06.2020 să înceapă al doilea mandat, câştigat în urma alegerilor derulate la începutul anului 2020, mai exact în luna februarie. Bineînţeles, ca urmare a evenimentelor trăite de comunitatea universitară reşiţeană, acest al doilea mandat de rector nu va mai fi unul complet, în urma fuziunii cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), funcţia de rector al UEMR ne mai existând în noua structură academică.

Rep.: Cum este organizată UEMR și facem referire la tipul de Facultăți din componență? Care este oferta educaţională în prezent?
A.I.B.: La ora actuală UEMR înseamnă trei facultăţi: Facultatea de Inginerie şi Management, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Ştiinţe Sociale, aceste facultăţi gestionând un număr de 11 programe de studii universitare de licenţă, 9 programe de studii universitare de masterat şi un program de studii doctorale.

Rep.: Subiectul cel mai actual este cel legat de fuziunea prin absorbție cu UBB Cluj! UEMR și-a dorit și o fuziune cu Universitatea de Vest Timișoara. De ce nu a avut finalitate această colaborare, prin prisma faptului că precursorul UEMR a fost fostul Institut de Subingineri Reșiţa, care, până în 1989, a ținut de Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara.
A.I.B.: Subiectul posibilei fuziuni cu Universitatea de Vest din Timişoara nu îl pot aborda pentru că nu cunosc motivele pentru care s-a renunţat la acest demers.
Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara reprezintă o parte din istoria învăţământului superior reşiţean, mai precis până în anul 1992, când a luat fiinţă Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, iar în prezent ne aflăm într-o nouă etapă din evoluţia învăţământului superior la Reşiţa.

Rep.: De ce a fost necesară această fuziune și ce perspective aduce aceasta, la dezvoltarea învățâmântului universitar la Reșița?
A.I.B.: Pentru că am dorit să răspundem noii iniţiative din domeniul învăţământului, existe la nivelul Uniunii Europene, aceea de a înfiinţa „Universităţi europene”, deziderat greu de îndeplinit din perspectiva universităţilor regionale. Această nouă etapă de dezvoltare a învăţământului superior reşiţean trebuie înţeleasă ca un răspuns firesc la o societate într-o permanentă schimbare, aşa cum s-a întâmplat pe tot parcursul existenţei învăţământului superior reşiţean. Dacă în anul 1971 învăţământul superior a apărut la Reşiţa ca o consecinţă a nevoii de specialişti în domeniul tehnic, începând cu anul 1992, Reşiţa şi regiunea au avut nevoie de specialişti în mult mai multe domenii. Tocmai de aceea, putem spune că învăţământul superior a evoluat, la Reşiţa, odată cu vremurile, căutând să formeze specialişti în acord cu cerinţele existente pe piaţa muncii.
Astăzi, fuziunea cu Universitatea Babeş-Bolyai reprezintă un restart pentru învăţământul superior reşiţean, dar şi un sprijin pentru comunitatea locală şi regiune, intrate într-un proces de reconstrucţie.