Un secol de la nașterea lui Marin Preda: ,,Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă:să ştii că poţi distruge pe cineva, să n-o faci şi acela să nu ştie”

Un secol de la nașterea lui Marin Preda: ,,Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să ştii că poţi distruge pe cineva, să n-o faci şi acela să nu ştie”

Oare cum ar descrie astăzi Poiana lui Iocan, cel născut acum un secol, Marin Preda?

A văzut lumina zilei   pe 5 august 1922, acum un secol,  în Siliștea-Gumești, urbea sa natală pe care avea să o facă celebră prin publicarea romanului ” Moromeţii”. A rămas în memoria colectivă asemeni Ipoteştiului sau satului Lancrăm, localităţi ce au devenit celebre prin personalităţile care au văzut lumina zilei acolo.

Provine dintr- o familie simplă, fiul Tudor Călărasu, „de profesie plugar”, și al Joitei Preda. A primit, la naștere, numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală si numai astfel Joita Preda putea primi pensie ca văduvă de război. Ea venea cu două fete din prima căsătorie, iar Tudor Călărasu avea si el trei băieti; împreună, au mai avut încă trei copii.

Avea să împlinească un destin scurt în ani pământeni- ,,Marele singuratic” al literaturii române, Marin Preda, a fost un fervent opozant al regimului comunist, a înţeles că ,,Viața ca o pradă”, din ,,Delirul” comunismului nu este ceea meritau cititorii săi, declarând la începutul anilor 1970: „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”.

Chiar dacă a anticipat sau nu că „ o viaţă glorioasă are adesea un sfârşit tragic”, Marin Preda rămâne „Cel mai iubit dintre pământeni”  în pofida faptului că la vremea respectiă era considerat „Intrusul” printre  „Risipitorii” delatori ai vremii. Știa că   datoria oamenilor luminaţi dintr-o ţară e să-i ajute pe cei din mijlocul cărora au ieşit.

„Trebuie să bei tot paharul și, întărit de otrava lui înghiţită, să nu-ţi mai pese de cine ţi-a dat-o. Ştiinţa de a rămâne tu însuţi în împrejurări care te depăşesc se învaţă. Pentru noi şi în general totdeauna pentru urmaşi rămâne o perpetuă enigmă faptul că fiecare oră a istoriei cheamă pe scenă omul ei, care adesea e menit unui destin tragic. De ce vine acel om pe scenă, când nenumărate indicii îi spun că ar trebui să se ferească”?, mărturisea anticipativ cel care şi-a depăşit condiţia, şi-a depăşit vremurile rămânând unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai secolului XX, plătind  constient ceea ce semnala.

,,Am vrut odată să schimb lumea! Nu-mi ajunge? De ce trebuie să o iau de la cap şi să merg până în pânzele albe”?

Ultimul său roman lansat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, este considerat o critică violentă a comunismului. După câteva săptămâni pe piață, romanul a fost retras din toate bibliotecile și librăriile publice și universitare.În scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul, de doar 58 de ani, a fost găsit mort în camera sa din vila de creație a scriitorilor din Palatul Mogoșoaia.

A fost influențat în scrierile sale de mari scriitori, dintre care putem enumera pe  Albert Camus, William Faulkner, Fiodor Dostoievski.

”Pentru noi şi în general totdeauna pentru urmaşi rămâne o perpetuă enigmă faptul că fiecare oră a istoriei cheamă pe scenă omul ei, care adesea e menit unui destin tragic”… Astăzi, această enigmă se numește Marin Preda!