„Poftiți la Zilele Orașului Moldova Nouă”
„Poftiți la Zilele Orașului Moldova Nouă”. Primăria și Consiliul Local Moldova Nouă organizează, începând de astăzi și până luni, 15 august, Zilele orașului de pe Clisura Dunării. Sărbătoarea orașului are loc pe Faleza Dunării, în fiecare seară din perioada evenimentului, de la 19:00.
Primarul liberal, prof. dr. Ion Chisăliță invită la această manifestare nu doar locuitorii din Moldova Nouă, ci și pe cei din Clisura Dunării, din întreg județul Caraș-Severin. Sunt invitați de asemenea vecinii sârbi, care pot sosi și cu bacul care circulă între Moldova Nouă și Golubac, Usije.
#ZileleOrașuluiMoldovaNouă #PrimarIonChisăliță
„Cei care vor răspunde invitației, vor fi întâmpinați cu momente muzicale pentru toate vârstele și gusturile. La toate acestea se adaugă bucatele alese și voia bună”, este invitația publică făcută de primarul orașului Moldova Nouă, prof. dr. ing. Ion Chisăliță.
Citește și: Primăria Moldova Nouă vă invită la Zilele Orașului, pe faleza Dunării…
„Poftiți la Zilele Orașului Moldova Nouă”. Programul manifestărilor este următorul:
• vineri – 12 august 2022- – spectacol folcloric susținut de Geanina Boboiescu, Oana, Raluca și Adrian Stanca;
• sâmbătă- 13 august 2022 – spectacol folcloric susținut de Amalia Tudose, Alexandra Dimitrovici, Mirela Petrean;
• duminică 14 august 2022– spectacol oferit de Puiu Codreanu (muzică populară și de petrecere) și Neda Ukraden (muzică sârbească);
• luni 15 august 2022– spectacol muzical susținut de Carmen de la Sălciua, Dorian Popa, Anna Lesko; dans modern cu trupele din cadrul Casei de Cultură Moldova Nouă: Energy și Icy.
De Ziua Marinei, în 15 august nu va lipsi tradiționala paradă a navelor. Aceasta este programată să aibă loc în intervalul orar 19.45-20.00. Evenimentul se va încheia cu un foc de artificii.
Prezentator este Codruța Măgurean. Accesul este liber!
Scurt istoric:
Prima atestare documentară a localităţii a fost făcută în anul 1777. Într-o hartă existentă în 1723 localitatea este trecută cu numele de Pesneak, iar în 1761 de Bosneak. Se pare că au existat două aşezări (Bosniak şi Baron) din contopirea cărora s-a format aşezarea actuală – Moldova Nouă.
Abia în 1808, în Cartea Funduară localitatea apare cu numele de Neu Moldova (Moldova Nouă). Zona Clisurii de Sus a Dunării (de la Baziaş la Cozla), unde se află aşezată Moldova Nouă, a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
La Moldova Veche, în Ostrov, cât şi în zona hotelului din Oraşul Nou, au fost identificate vestigii prefeudale şi feudale timpurii. Prin sec. X-XI, zona Moldovei a făcut şi ea parte din formaţiunea voievodală condusă de Glad şi mai apoi de Ahtum. Arheologia a demonstrat şi continuarea legăturilor cu Bizanţul. Situată în vecinătatea a doua importante cetăţi de la Dunăre, Pescari şi Pojejena (Zenthlazlovara şi Possezyn), în timpul stăpânirii ungare, Moldova Nouă cu locuitorii săi şi-a adus o importantă contribuţie la lupta antiotomană.
După anul 1718 stăpânirea habsburgică s-a instaurat şi la Moldova Nouă. Din această perioadă datează cea mai veche atestare documentară a Moldovei Noi, 1717. La aceea dată localitatea avea 32 de case şi aparţinea districtului Palanca cu denumirea, “Posneazi”. Apoi a fost numită în acte “Pesnak”, iar în 1761 “Bosneak”. În 1808 în Cartea Funduară este menţionată cu numele de “Neu Moldova”, adică Moldova Nouă. Interesant este faptul că localnicii mai folosesc şi azi denumirea de Boșneac – Boşneag, care vine de la originea bosniacă a unuia dintre antreprenorii minelor.
Din anul 1722 autorităţile habsburgice, cu scopul apărării graniţei şi exploatării bogăţiilor zonei, încep o intensă colonizare cu germani, sârbi, cehi şi chiar cu italieni, francezi şi spanioli.
Din 1741 Moldova Nouă a devenit unul din cele 4 oficii montanistice din Banat. În 1771 la Moldova Nouă erau 8 galerii.
Receptivă la idealurile româneşti de libertate şi unitate naţională, populaţia Moldovei Noi a participat cu entuziasm la evenimentele din 1918 când au fost alungate autorităţile ungare din Moldova Veche şi Moldova Nouă. La sosirea armatei române la Moldova Nouă bucuria a fost deosebit de mare.
#ÎnvăţătorulAlexandruMoisi, autorul unei monografii a Clisurii, martor ocular la acest eveniment spunea: “Însufleţirea şi bucuria a fost atât de mare, cum nici până atunci şi nici de atunci şi poate nici în viitor nu va mai fi”.
Moldova Nouă a cunoscut o dezvoltare deosebită după cel de-al Doilea Război Mondial, când a devenit principalul centru economic din sudul Banatului.
În 1950 Moldova Nouă a devenit reşedinţă de raion în cadrul regiunii Banat, iar din 1954 a fost declarată oraş.
