Pinul Negru de Banat este una dintre averile inestimabile ale județului Caraș-Severin

Pinul Negru de Banat este una dintre averile inestimabile ale județului Caraș-Severin
Pinul Negru de Banat este una dintre averile inestimabile ale județului Caraș-Severin.
Primăria orașului Băile Herculane și Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei organizează periodic FESTIVALUL PINULUI NEGRU DE BANAT. Ediția din acest an a avut loc în ziua de 28 mai 2022, la Băile Herculane.

Festivalul, ajuns la a XVIII – a ediţie îmbogăţeşte emblema de valori a staţiunii Băile – Herculane cu simbolul habitatului PINULUI NEGRU DE BANAT, recunoscut ca atare la nivel european.

Pinul Negru de Banat

Ce este însă Pinul Negru de Banat?

Toate detaliile tehnice necesare au fost prezentate de organizatorii festivalului, prin Gașpar Ioan, directorul Reginei Naționale a Pădurilor Romsilva – Parcul Național Domogled Valea Cernei. 

Ce este însă Pinul Negru de Banat?

Pădurile de pin negru de Banat

Pădurile de pin bănăţean vegetează natural pe stâncăriile calcaroase de pe versanţii cu înclinaţie mare şi, de regulă, însoriţi. Compoziţia floristică este variată, datorită, în primul rând, condiţiilor microstaţionale. Numărul total de specii inventariate în releveele fitosociologice efectuate, este relativ mare: circa 190 specii de plante vasculare. Habitatele cu pin negru bănăţean sunt cantonate pe stâncării abrupte cu pantă mare şi foarte mare, improprii altor specii arborescente. Datorită acestui fapt, închegarea acestor păduri este de regulă slabă, fiind cuprinsă între 35 – 65 %, iar arborii au talie mică (6 – 20m) cu trunchiul cu diametre cuprinse între 20 – 100cm.

Categoriile de Pin Negru de Banat

Există două categorii de păduri de pin negru de Banat. O primă categorie cuprinde pinetele cu un sol fixat, cu puţine stânci la suprafaţă, de obicei blocuri mari, compacte, de pe muntele Domogled, Crovul Madvedului, Crovul Mare, Valea Ţesnei (pe versantul stâng). In aceste pinete se instalează specii de pădure (Mycelis muralis, Geranium robertianum, Euphorbia amygdaloides, Tilia cordata), iar speciile tipice şibliacurilor sau stâncăriilor sunt mai putine (Fraxinus ornus, Athamantha turbith ssp. hungarica, Edrajanthus graminifolius ssp. kitaibelii, Asperula ciliata).

Această situaţie se datorează învecinării cu pădurile termofile de fag şi cu cele de stejari xero-mezofili, în cazul pinetelor din Domogled, sau datorită învecinării cu pădurile de fag în cazul celorlalte pinete, cu o singură excepţie – pinetul din Crovul Madvedului.

Pinete de stâncărie

A doua categorie cuprinde pinete de stâncărie, în care Festuca xanthina sau Sesleria rigida ocupă suprafeţe însemnate. De asemenea, stratul arbustiv este puternic invadat de speciile caracteristice şibliacurilor. Sub aspect ecologic aceste pinete au un caracter mai xerofil în comparaţie cu cele din clusterul anterior. Sunt situate în apropiere de Grota lui Şerban (pe Domogled), Foieroaga Ferigari, pe masivul Şuşcu, masivul Hurcu, Şaua Padina, Valea Ţăsnei, spre Crovul Madvedului – pe peretele paralel cu Valea Cerna, pe traseul dintre Balta Cerbului şi Ţesna.

Ce este însă Pinul Negru de Banat?Din punct de vedere fitogeografic pădurile de pin negru de Banat sunt dominate de speciile eurasiatice, europene şi central – europene, multe dintre acestea având distribuţie preponderent mediteraneeană: 20 specii. Influenţa climatului mediteraneean se mai reflectă şi prin prezenţa a 10 specii central european – mediteraneene şi a 8 specii mediteraneene. Cu caracter balcanic sunt prezente 8 specii, iar 11 specii sunt pontice.

Cea mai mare valoare fitogeografică o au speciile endemice (Pinus nigra ssp. banatica, Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia, Athamanta turbith ssp. hungarica) şi cele subendemice (mai ales cele carpatice: Dianthus petraeus ssp. petraeus, Poa molinieri, Hepatica nobilis, Thymus comosus).

Citește și: Petreceți un weekend plăcut la Băile Herculane! La ediția a 18-a a Festivalului „Pinul Negru de Banat”

Stratul arborescent este dominat de Pinus nigra ssp. banatica, alături de care sunt prezente puţine specii de foioase: Carpinus orientalis, Corylus colurna, Fraxinus ornus, Populus tremula, Tilia cordata, Fagus sylvatica, fagul fiind destul de bine reprezentat la limita inferioară a habitatului de pin. Mozaicarea vegetaţiei este mult mai puternică între pinete, şibliacuri şi comunităţi de stâncării calcaroase. Din şibliacuri pătrund speciile edificatoare ale acestor comunităţi: Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria. 

Vârsta medie a pinului negru pe întregul sit este de 55 ani

Vârsta medie a pinului negru pe întregul sit este de 55 ani, cu S%=60,6%. Variaţiile vârstei medii pe cele 10 categorii de analiză sunt între 92 ani, într-un arboret cu 40% pin negru şi 33 ani, într-un pinet pur. În ceea ce priveşte dimensiunile medii ale pinului negru, acestea au valori de 23,33 cm pentru diametre, cu S%=56,5 şi 10,92 m pentru înălţimi, cu S%= 55,7. În privinţa înălţimilor, în arboretele în care participarea pinului negru este de 50% s-au înregistrat cele mai mari valori medii, de 15,4 m.

 Pinul Negru de BanatStructura pe specii a sitului este, de asemenea, deosebit de variată. Sub aspectul participării principalelor specii în compoziţia arboretelor, ponderea cea mai însemnată o are pinul negru, urmat de fag, mojdrean şi cărpiniţă.. La acestea se adaugă, în proporţii mult mai mici următoarele specii: carpen, mesteacăn, paltin de câmp, paltin de munte, ulm, frasin, gorun, cer, salcâm, castan bun, alun turcesc, plop tremurător, salcie căprească, anin negru, brad, molid, pin silvestru, pin strob ş.a. Putem identifica următoarea structură a compoziţiei pe specii pentru situl de pin negru: pin negru de banat – 32%, fag – 23 %, mojdrean – 19%, cărpiniţă – 10 %, diverse tari – 8 %, diverse moi – 5 % şi diverse răşinoase 3 %.

În toate zonele observate trupurile de pădure de pin negru sunt situate pe terenuri foarte accidentate, stâncării greu accesibile cu pante deosebit de înclinate, unde în general speciile de foioase se instalează mai greu. O altă observaţie generală este aceea că toate zonele cu pin negru constituie păduri relativ „aerisite”, fără a ajunge la un grad complet de acoperire a terenului, cu excepţia unor mici arii plantate. În trupurile de pădure analizate există atât arbori bătrâni cu talie mare, trunchiuri groase şi coronament „cuib de barză”, cât şi alţii mai tineri, cu coronament piramidal şi de asemenea puiet regenerativ, ceea ce asigură o continuitate in timp a acestor trupuri de pădure.

Legenda PINULUI NEGRU DE BANAT

Cu mii de ani în urmă, când apele au început să se retragă de pe fața pământului, un porumbel a poposit pe crestele înalte ale munților Alpi, unde a rămas pentru puțină vreme, hrănindu-se cu semințe de pin negru. Apoi și-a continuat călătoria luând în cioc și câteva semințe de pin. În zborul său lin, a ajuns deasupra unui munte înverzit (Domogled) unde a hotărât să se odihnească puțin. Dorind să bea puțină apă ca să-și potolească setea, a lăsat semințele din cioc, iar una s-a rostogolit și a căzut în crăpăturile calcaroase a muntelui Domogled. A încercat să o scoată de acolo, dar efortul s-a dovedit zadarnic.

Astfel, sămânța bucurându-se de picăturile de apă care îi înmuiau învelișul, și de soarele care o încălzea, a început să se desfacă și să dea naștere unei mici plantule de pin negru. Deschizând ochii, pinișorul, s-a văzut singur, departe de părinții lui și prins între stâncile calcaroase. A înțeles că trebuie să lupte de unul singur pentru a supraviețui. Având ca prieteni vântul și ploaia care îl hrăneau, și soarele care îi mângâia acele verzi – negricioase, nu a renunțat la luptă. Rădăcinile lui golașe se înfrățeau cu calcarul din Domogled iar ramurile au luat forma unei umbrele păzindu-le de soarele arzător din timpul verii. Și așa an după an, micul pin devine un falnic copac. care a dat naștere la mii de pini ce străjuiesc astăzi crestele calcaroase a Văii Cernei.

„Valea Cernei şi Pinul Negru de Banat, una dintre cele mai fascinante imagini ale Europei”

sursa foto: Pinul Negru de Banat (facebook)

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: