Păstrăvărie plutitoare .
Consumul anual de pește la români a crescut de la 6,5 kilograme/locuitor în urmă cu 13-14 ani, la 8,5 kilograme în prezent, conform datelor oficiale.
Însă în realitate acest consum este mult mai mare pentru că nu știm cât se obține de pescarii amatori. În urmă cu mulți ani, pe vremea comunismului, din ceea ce îmi amintesc, întâlneam la tot pasul reclame la pește. De fapt erau cam singurele reclame din acea vreme. „Nici o masă fără pește” era un slogan întâlnit peste tot. Pe vremea aceea, nu se prea găsea altă carne în magazine decât peștele oceanic în conservă sau celebrul merluciu congelat. Mă săturasem de acel slogan, și, din cauza lui, am prins aversiune față de pește.
Totuși, odată cu trecerea timpului, peștele a reușit să se reimpună ca având o carne foarte sănătoasă și plină de nutrienți valoroși pentru organism. Însă acum la mulți ani distanță peștele este totuși o mâncare scumpă pe care cei mai mulți români nu și-o permit. În trecut România avea pescadoare care concurau cu alte puteri economice. Acum au început să apară diverse proiecte cu fonduri europene care încurajează dezvoltarea acestei industrii și în România.
Am aflat că o astfel fermă piscicolă, mai atipică, pentru creșterea păstrăvului curcubeu urmează să fie amplasată în curând pe lacul Oașa din jud. Alba. Peștii urmează să fie crescuți în 32 de viviere plutitoare. Proiectul presupune înființarea unei ferme piscicole pentru creșterea păstrăvului curcubeu, în viviere ce vor fi amplasate în lacul Oașa. Amplasamentul proiectului, în suprafață de 6.430 mp, este format din luciu de apă situat în perimetrul lacului de acumulare. Producția anuală a fermei piscicole este estimată între 320 și 620 de tone de păstrăv curcubeu.
Accesul la ferma piscicolă se va realiza prin curtea Mănăstirii Oașa, conform unui contract de închiriere. Păstrăvul curcubeu sau păstrăvul american (Oncorhynchus mykiss) este un pește răpitor originar din apele reci curgătoare din partea apuseană a Americii de Nord. A fost adus în Europa în anul 1882 și se crește în păstrăvării. Este mai puțin pretențios în ceea ce privește temperatura și conținutul de oxigen al apei, și din această cauză se poate crește și alături de crap în heleșteie. În România se cultivă în alte păstrăvării dar a fost introdus și în unele ape curgătoare Are valoare economică foarte mare. Se reproduce artificial, primăvară. Așadar, numai bun de consum și de ce nu, am putea să dezvoltăm o astfel de afacere.