Paștele-cea mai importantă sărbătoare creștinească pentru români

 Paștele reprezintă cea mai importanta sărbătoare creștinească a anului. Are o imensa încărcătură spirituală, fiind evenimentul care celebrează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, in a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

În tradiția ortodoxă, începutul marii sărbători e marcat de postul de 40 de zile, in care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, Săptămâna Patimilor, începe in Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus in Ierusalim, și se încheie în Sâmbăta Mare.

Fie ca vorbim de mâncare, de credință sau superstiții, ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în România, si de Paște întâlnim obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, care s-au perpetuat de-a lungul generațiilor, cu scopul de a primi in casa bunăstare si sănătate.

O semnificație importanta o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor, dedicată pregătirii casei pentru ca Sărbătoarea să intre într-o casă curată. Tot in aceasta zi se vopsesc ouăle în culoarea roșie, care semnifica sângele Mântuitorului. In zilele noastre, ouăle nu mai primesc doar culoarea roșie ca veșmânt ci si galben, albastru sau verde, pentru ca masa de Paste sa fie mai colorata si mai vesela.

Vinerea Mare este destinata în mare parte curățirii sufletești. Se spune ca cine ține post negru în aceasta zi sfântă va avea belșug în casă și Dumnezeu îl va ajuta la cele bune. Nu se mănâncă nimic cu oțet și este interzisă consumarea urzicilor, pentru ca Iisus a fost bătut cu urzici și i s-a dat sa bea oțet. De asemenea, nu este indicat sa faci treburi gospodărești. Le poți lăsa pe a doua zi, în Sâmbăta Paștelui.

Ca și celelalte zile care precede Paștele, și Duminica Paștelui este marcată de diverse credințe populare. Un obicei ritual consta in spălatul cu apă neîncepută conținând un ou roșu, pentru a aduce sănătate si rumeneală în obraji, un bănuț de argint – simbol al bogăției – si un fir de iarba verde, semn al prosperității în casă. Se mai spune ca e bine ca primul ou sa fie ciocnit de capul familiei si sa fie mâncat împreună cu toata familia, pentru a fi mereu împreună.

Printre alte superstiții se numără:
■ La masa de Pasti e bine sa mănânci mai întâi un ou, deoarece, se crede, acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi pește si pasăre, pentru a fi sprinten si ușor;
■ In ziua de Pasti nu este bine sa dormi, pentru ca în restul anului vei fi somnoros sau vei avea ghinion;
■ Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă și aprinsă ori de cate ori au loc evenimente neplăcute;
■ Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paști si nu se strică sau prima persoana care îți intra in casă este bărbat vei avea noroc tot anul;
■ Naștere si moarte: Copiii născuți in Duminica Paștelui vor avea noroc toata viața, iar cei care mor in aceasta zi sunt scutiți de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct in Rai.

Citește și : Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Semnificație, tradiții și obiceiuri

Ca orice alta sărbătoare, Pastele este destinat reunirii cu persoanele dragi. Lăsând obiceiurile la o parte, duminica, in Ziua Învierii, este important ca toți membrii familiei sa se strângă la masa, sa ciocnească oua in timp ce rostesc “Hristos a Înviat!” si “Adevărat a Înviat!”, să lase grijile măcar pentru o zi și să sărbătorească Învierea Domnului.

„Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să vă inunde casa și să vă aducă numai armonie, fericire și multă iubire. Sperăm ca Paștele să vă întărească încrederea și speranța! Paște fericit! Hristos a înviat!”

Redacția Gazeta de Caraș-Severin