Ediție bilingvă a Noului Testament la Vatoped
Ediție bilingvă a Noului Testament la Vatoped. Pentru mulți dintre noi Mănăstirea Vatoped este un important reper spiritual. Chiar dacă ritualul se desfășoară în limba greacă există mulți monahi români acolo, unii cu poziții înalte.
De altfel este un așezământ cosmopolit, fiind cea mai titrată dintre mănăstirile de la Muntele Athos. Printre cei care se nevoiesc acolo l-am descoperit pe părintele Chiril, cărășan de loc, cu liceul făcut la Reșița, la actualul ,,Traian Lalescu”. Mulți dintre noi ne-am confesat sau i-am cerut sfaturi. Este un reper de înaltă ținută duhovnicească. Prima mea carte când am început tainele lecturii a fost despre Mănăstirea Vatoped.
Recent o echipă de filologi și teologi specializați în problematica biblică au lucrat sub coordonarea pr. prof. Constantin Coman. Au publicat o nouă interpretare a Noului Testament în cea mai somptuoasă formă tipografică, asigurată cu efortul obștii intelectuale athonite de la Mănăstirea Vatoped. Starețul acesteia, arhimandritul Efrem, recomandă printr-o prefață lucrarea.
Citește și: „La mulți ani în unitate, români!”
Volumul este legat în piele, fiind împodobit cu miniaturi, inițiale și frontispicii reproduse din manuscrisele dăruite mănăstirii de către împărații Ioan al VI-lea Cantacuzino (1347 – 1354) și Andronic al II-lea Paleologul (1282 – 1328). Vorbim despre a doua parte a Bibliei, intitulată, din limba latină, ,,Novum Testamentum”. Aceasta aproximează „Noul Legământ” dintre Dumnezeu și oameni (anunțat de profetul Ieremia) și cuprinde, în ordine necronologică, cele patru Evanghelii canonice, scrierile apostolice și Apocalipsa. După cum știm, Iisus Hristos s-a exprimat în limba aramaică (în care vor fi fost transcrise primele texte creștine), dar Noul Testament ne-a parvenit în greacă. Această limbă juca în lumea greco-romană rolul englezei din lumea actuală. Întocmai altor limbi moderne europene și limba română s-a maturizat prin succesivele traduceri și comentarii biblice.
Fie că suntem sau nu religioși, se cuvine să admitem că Biblia lui Șerban Cantacuzino și Noul Testament de la Bălgrad, urmate de munca elitei greco-catolice, recuplată cu moștenirea Occidentului latin, rămân pietrele de temelie pe care s-a ridicat limba română… de la începuturile sale confuze până la vârsta actuală, de vizibilă înflorire. În pofida numeroșilor compatrioți care-i stâlcesc normele, în vreme ce-i ignoră deplinul potențial expresiv.
Remarc în final, și o altă semnificație a recentei tălmăciri românești a Noului Testament. Ea atestă strângerea legăturilor spirituale dintre ortodoxia română și cea greacă. pe același aliniament strategic din fericire străin de grava derivă filetist-revizionistă, specifică ortodoxismului rus. Amintita apropiere, credincioasă marii tradiții a Bizanțului – care era versiunea răsăriteană a Imperiului Roman – se explică prin matricea latină a culturii noastre și servește interesul durabil al României ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene. În vremurile turbulente prin care trecem, comuniunea ortodoxiei românești cu Patriarhia Ecumenică și toate Bisericile Ortodoxe compatibile cu democrația reprezintă un element de indispensabilă claritate morală.
foto articol: doxologia (athos_-_foto Pr. Silviu_Cluci)
