Dor de nea Marius Popescu!
În urmă cu un an, de sfântul Ilie, seniorul fotbalului cărășan Marius Popescu s-a ridicat la ceruri. Dumnezeu l-a iubit pentru bunătatea lui unică și a deschis cerul pentru nea Marius, în aceea după-amiază de sfântă sărbătoare creștină. A fost un alt semn divin că nea Marius Popescu a fost alesul lui Dumnezeu. I-a luminat pașii pe pământ și l-a învățat să le dăruiască semenilor din bunătatea lui.
Nu am cunoscut un om mai bun la suflet decât Marius Popescu. Îți mulțumesc ție Doamne, că mi-ai oferit șansa de a-l avea ani buni camarad pe nea Marius Popescu. Era o enciclopedie a fotbalului reșițean, un om respectat la cel mai înalt nivel al fotbalului românesc.
„Moșu”, cum îi plăcea să fie alintat, a iubit fotbalul la fel de mult ca și pe familia lui. A trăit pentru fotbal și l-a slujit cu credință mai bine de 50 de ani.
Dumnezeu l-a înzestrat cu harul de a fi un conducător de excepție, de la care aveai mereu de învățat. Avea harul divin de a lucra cu oamenii, făcea totul cu drag și pasiune.
Citește și: Vei rămâne în sufletele noastre, nea Marius Popescu!
Marius Popescu – o legendă a fotbalului reșițean
Așa a reușit să devină o legendă a fotbalului cărășan căruia i-a redat demnitatea. A promovat și menținut în divizia A, echipa fanion a județului, CSM Reșița. Mai avea promovări cu Gloria Reșița în divizia B și cu Vega Caransebeș în divizia C, dar cu CSM Reșița a făcut dovada iscusinței sale. Drept dovadă a fost ales membru în Consiliul Ligii Profesioniste de la aceea vreme. A fost dovada lucrului bine făcut la o echipă muncitorească de provincie și recunoașterea profesionalismului său „tipic oltenesc”, cum rememora cu mult umor, multe din amintirile lui din fotbal.
Un om al faptelor, Marius Popescu a pus mâna și a ajutat fotbalul de bază. Exact atunci când a fost mai mare nevoie. Și-a suflecat mânecile sacoului și după anul 2014, a reinventat futsalul județean. A convins peste 45 de echipe din județ să ia parte la startul competiției județene. A devenit părintele megacompetițiilor de copii și juniori, când a adus mii de copii din toată țara la competițiile Banatului Montan de la Reșița.
A fost mereu alături de cei care își doresc performanță, Lucian Dobre și Viorel Lolea, pe care i-a iubit foarte mult.
Pe Lucian îl aprecia pentru proiectul Mundo, iar de Viorel era mândru că a reușit să devină liderul Banatului în materie de fotbal.
„Moșu” a fost un om care a iubit viața și oamenii din jur. Era campion și la caterincă și tot felul de farse nevinovate. Era o companie plăcută cu care nu te plictiseai niciodată. Nici o zi din viața lui și a noastră celor din jurul lui nu semăna una cu cealaltă!
Acum este foarte greu, aproape imposibil să vorbești despre nea Marius la timpul trecut. Ne lipsești foarte mult, nea Marius!
Dumnezeu să te odihnească-n pace, suflet nobil, Marius Popescu!