Despre pârâurile POTOC și ZLAGNA, sau un vis care va deveni realitate!
Despre pârâurile POTOC și ZLAGNA, sau un vis care va deveni realitate!
Până astăzi am evitat să postez și să fac publică evoluția inițiativelor legate de “domesticirea” celor două cursuri care traversează Caransebeșul, dar acum trebuie să ne implicăm pentru un ultim pas în finalizarea celor doua investiții.
Nu am anunțat sau făcut caz de evoluția proiectelor foarte dragi mie, care au avut o evoluție mai sinuoasă, chiar dacă în ultimii trei ani puteam evoca de fiecare dată câte o etapă reușită, sau acuza de multe ori pe responsabilii care le-au blocat începând cu 2016.
Dar, astăzi este nevoie să trag un semnal de alarmă și să fac un apel pentru a nu se mai întârzia implementarea lor…din cauze birocratice, “astrele politice” fiind acum aliniate.
ISTORIC
Acum șapte ani, înainte de a renunța să mai candidez pentru un nou mandat de Primar al municipiului Caransebeș, mi-am îndeplinit o promisiune de suflet pentru caransebeșenii care sufereau aproape în fiecare an din cauza ieșirilor din matcă a pârâurilor Potoc si Zlagna (cei din zona Romanilor, Ardealului, Țiglărie, Tudor Vladimirescu și, respectiv, din Caransebeșul Nou).
Cele două cursuri de apă fiind gestionate și administrate de către Apele Române (nu de către primărie), au fost motivul unor dispute interminabile cu cei care răspundeau legal de ele (dorind să-i responsabilizăm am amplasat și indicatoare în acest sens la podurile de pe Strada Ardealului și Calea Severinului, dar tot degeaba).
Văzând că nu se luau măsuri, am propus oficial soluții tehnice concrete pe care să la aplice foarte simplu cei de la Administrația Bazinală din Timișoara, ca să eliminăm definitiv cauza viiturilor care provocau numeroase pagube:
Pentru pârâul Potoc am propus să se facă un polder (un mic baraj), în amonte de viaductul de la centură din zona aeroport, care să preia apele pluviale din amonte și să evite șocul viiturilor, astfel încât să poată fi controlat debitul din aval la capacitatea albiei care trece printre case si pe sub podul de pe strada Ardealului, unde inunda cel mai grav locuințele de pe strada Tudor Vladimirescu.
În ceea ce privește pârâul Zlagna, care se revărsa periodic primăvara și toamna, soluția propusă oficial, cu documente scrise, a fost și mai simplă (anunțată public la vremea respectivă)…
Înainte să treacă pe sub centură ca să traverseze Calea Severinului spre a curge în râul Timiș, pârâul Zlagna să fie preluat pe câmp printr-un un canal și deversat în râul Sebeș, prin spatele vechiului Complex zootehnic, ca să nu mai inunde cartierul Caransebeșul Nou.
În anul 2019, când am ajuns membru al Guvernului României, am aflat că, timp de patru ani, directorul de la Apele Române din Timișoara (nu contează culoarea lui politică, deoarece era…multicoloră), nu a promovat cele două propuneri către minister, acestea negăsindu-se pe vreo listă de investiții la Ministerul Mediului. Am constatat atunci, cu tristețe, că proiectele au zăcut PATRU ANI în sertarele de la Timișoara, probabil fiind mai “profitabile” contractele cu diferite firme de casă pentru așa zisa tăiere a vegetației de pe albiile celor două pârâuri, care se făcea mai mult pe hârtie (situații dovedite ca de către Primăria Caransebeș de mai multe ori, prin prezentarea celor de la Apele Române a dimensiunilor copacilor din cele doua cursuri, cu tulpini groase, nedefrișare de ani de zile, care afectau în mod evident fluidizarea cursurilor).
MĂSURI CONCRETE:
-Atunci, în 2019 și 2020, m-am implicat ca cele două importante lucrări să fie bugetate și introduse urgent în listele de investiții și proiectele de la Ministeru Mediului.
Până în prezent toate procedurile sunt finalizate și, teoretic, pot începe lucrările, motiv pentru care felicit pe cei care au condus ABA Banat în ultima perioadă.
– S-au făcut SF, documente, s-au organizat licitațiile pentru fiecare etapă și s-au întocmit proiectele pentru ambele cursuri (traseu, etc).
-S-au identificat cei 50 de proprietari din Cartea Funciară, s-au făcut evaluări, obținut avizele și certificatele necesare.
-Au organizat licitația finală pentru începerea investiției și a fost desemnat constructorul.
– Guvernul a introdus investițiile în finanțările din PNRR ( Planul Național de Redresare și Rezilență a României).
– Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a aprobat anul trecut (în septembrie 2022) prin Hotărâre de Guvern inclusiv sumele necesare pentru exproprierea terenurilor (agricole sau fânețe) afectate de cele două investiții, conform fiecărui proiect.
ÎN LOC DE HAPPY END…
Interesându-mă recent în ce fază este lucrarea, am aflat că din nou a apărut o problemă. Acum tehnică, nu politică.
