Cristina Floarea Babadac: „Am fost primită cu brațele deschise la AJF Caraș-Severin!”
Este ecusonul FIFA din cadrul Comisiei Județene de Arbitri AJF Caraș-Severin. S-a născut pe 9 decembrie 1972, la Lupeni. În prezent, Cristina Babadac este observator de arbitri FIFA pe plan internațional și Liga I, pe plan intern! A început fotbalul la 18 ani la Jiul Petroșani. A urcat mai apoi toate etapele formării unui arbitru ajungând la 25 de ani arbitru pe lista FIFA. Până la căsătoria cu un coleg de breaslă din Teleorman, Ionuț Babadac, Cristina Floarea a purtat numele de fată, Ionescu.
Rep.: Doamna Babadac, cum a început pasiunea pentru fotbal? Ați jucat și fotbal? C.B.: Pasiunea pentru această ramură sportivă frumoasă care este fotbalul a existat din totdeauna. Pot spune că m-am născut cu ea. Am jucat fotbal de la 18 ani la Jiul Petroșani. Jucam libero, așa era atunci. Era după căderea regimului Ceaușescu, s-a pus problema de a se înființa fotbalul feminin în mod oficial. Am contribuit practic la începuturile oficiale ale fotbalului feminin la noi. Se juca pe grupe, iar mai apoi pe grupe valorice. Erau practic germenii înființării viitoarelor divizii B și A.
Rep.: Jiul Petroșani era în divizia A, mă gândesc… C.B.: Da.
Rep.: Ce a urmat apoi în cariera dumneavoastră? C.B.: Tot atunci la vârsta de 18 ani am început cursurile de arbitraj. La 18 ani consider că ai o maturitate decizională și înțelegi cam ce ai vrea să faci în viață. Așa a fost în cazul meu. Am fost cooptată de șeful colegiul de arbitri Petroșani, domnul Nicu Lixandru, fost arbitru divizia B și am început să practic arbitrajul. Pentru mine era foarte important să cunosc Legile Jocului ca și jucătoare activă. M-a ajutat enorm. După trei luni de curs, am trecut cu brio testele fizice și teoretice. Am început să arbitrez la jocuri de copii și juniori în Hunedoara. O perioadă de 7 ani am jucat fotbal și am arbitrat în paralel. Totul a durat până la promovarea mea în lotul ligii a II-a de arbitri când a trebuit să mă decid. M-am trezit la realitate pentru că trebuia să mă decid sub ce formă continui în fotbal, ca jucător sau în arbitraj! Am ales cel mai important lucru pentru mine… acela de a fi arbitru la un nivel cât mai înalt! Chiar pot spune că visul mi s-a îndeplinit. Am devenit arbitru FIFA, nivel la care am activat timp de 16 ani la cel mai înalt nivel, acumulând astfel 25 de ani de arbitraj!
Rep.: În ce an ați ajuns arbitru FIFA? C.B.: În 1999. La 25 de ani! Până atunci am arbitrat meciuri de liga a 3-a, juniori republicani, meciuri de tineret și bineînțeles cele de la județ! De-a lungul celor 25 de ani în arbitraj am ajuns să arbitrez multe meciuri importante, atât la nivel național cât și internațional. 5 meciuri de Liga a I-a ca arbitru și am avut foarte multe meciuri internaționale la fotbal feminin.
Rep.: Care considerați că a fost vârful carierei dumneavoastră ca arbitru? C.B.: Am participat ca arbitru la trei campionate mondiale. U19 în Canada anul 2002 și am fost al patrulea arbitru în finală cu o asistență de 50.000 de spectatori în tribună. Punctul culminant pot spune că a fost anul următor, la turneul de senioare Campionatul Mondial din SUA. Am fost arbitrul finalei. Un meci spectaculos între Germania și Suedia, câștigat de germani prin golul de aur. A urmat apoi în 2008, Campionatul Mondial U20 din Chile. Pe lângă această finală, am mai arbitrat o altă finală europeană UEFA, în 2004, dintre Umeia (Suedia) și FC Frankfurt. Tot în 2004 am participat la Olimpiada din Atena.
Rep.: Când ați pus ghetele în cui ca arbitru? C.B.: În anul 2015 m-am retras din arbitraj datorită unei accidentări asidue la genunchi. Din păcate nu am mai putut continua.
Rep,: Ați mai întrerupt activitatea atunci când ați născut… C.B.: Sigur.. era ceva firesc. În 2009 am adus-o pe lume pe Alexia și în 2012 pe băiatul Gabriel. Trebuie să spun că în anul 2007 m-am mutat în Alexandria pentru că l-am cunoscut pe actualul soț, Ionuț. A fost și el arbitru asistent la nivelul Ligii a I-a. Mă bucur nespus pentru că avem împreună doi copii talentați în sport. Mă bucur că au ales această ramură de a practica un sport. Alexia practică baschetul de performanță. A fost cooptată în lotul de senioare de la CSM Alexandria și a fost convocată la lotul național la vârsta ei! Gabriel practică fotbalul. Este junior la CSȘ Alexandria.
Rep.: Le-ați luat „pulsul” în sensul că se vor dedica și arbitrajului pe ramura lor? C.B.: Nu cred. Nu i-am împins anume către acest sector. Trebuie să fie decizia lor, nu a mea. Important este să le placă un sport. Alexia, de exemplu, practică această carieră de jucător de baschet de la vârsta de 5 ani și jumătate! Și pe zi ce trece performează parcă mai mult.
Rep.: Când ați început activitatea de observator? C.B.: Imediat în vara anului 2015, când m-am retras ca arbitru. Am devenit observator la nivel de județ pentru a putea urca mai sus. Eram la Teleorman și acolo mi-am început activitatea ca observator.
Rep.: Practic ați luat-o de jos! Nu s-a făcut vreo echivalare ținând cont de cariera internațională? C.B.: Nu. Regulamentul spune clar că trebuie să ai activitate de cel puțin un an la nivel județean când devii observator. Am continuat pentru că a fost ceva venit din suflet. Când eram la juniori jucam cu băieții în cartier, apoi așteptam weekendurile când stăteam cu băieții mai mari pe lângă teren. Abia așteptam ca mingea să părăsească terenul ca să o dăm noi pentru repunere, fie ne rugam ca meciul să se termine cât mai repede și bine, ca să ne jucăm noi juniorii pe teren! Apoi, am urcat treptele ierarhice ca observator de arbitri. După stagiul de la județ, am promovat în 2017 la Liga a 3-a. A urmat apoi în 2019 la Liga a 2-a. Din vara anului trecut sunt observator de arbitri la Liga I și UEFA!
Rep.: Felicitări! Cum ați ajuns să fiți cooptată în echipa administrației AJF Caraș-Severin? De la Teleorman la Caraș-Severin mănânci două pâini pe drum… C.B.: Foarte bună întrebare! Vedeți, eu m-am măritat la Teleorman, dar nu totul în viață este roz. Am văzut că este multă invidie la AJF Teleorman. Am înțeles că nu se vrea prezența mea acolo. Sincer, mă gândeam ce decizie să iau… să mă întorc acasă la Hunedoara ca activitate CJA… De renunțat, nu doream să renunț…
Și Dumnezeu a lucrat în spiritul meu. Președintele AJF Caraș-Severin, domnul Viorel Lolea, este prieten cu Ionuț, soțul meu. Se cunoșteau mai demult, de când activau amândoi în domeniul acesta al juniorilor. Vorbeau foarte des despre variantele de dezvoltare ale fotbalului juvenil. Din vorbă în vorbă, au discutat și despre situația mea. Domnul Lolea mi-a propus imediat să fiu cooptată în echipa dumnealui. Am rămas mască! Chiar înainte de asta mă gândisem cum să procedez. Ce să fac?! Să deschid discuția cu colegii de la Hunedoara, de unde sunt de loc sau ce cale să aleg?!
Am fost primită însă cu brațele deschise la AJF Caraș-Severin. Îi mulțumesc public domnului președinte Viorel Lolea. Am găsit la Caraș-Severin un colectiv unit, deschis la orice propunere. Oamenii care se susțin și la bine și la rău, ceea ce este foarte important. Domnul Dan Miholcea este un bun manager la CJA. Monica este un secretar CJA eficient. Ne dorim să facem performanță. Să promovăm cât mai mulți arbitrii în ligile superioare. Trebuie să depășim momentele critice care sunt acum în fotbal. Ulterior am constatat totodată cu surprindere și cu bucurie, că un om de valoare, Marcel Răducanu face și dumnealui parte dintr-o comisie AJF.
Rep.: Marcel Răducanu este președintele onorific al Comisiei Tehnice a AJF Caraș-Severin. Mă bucur că faceți parte și dumneavoastră din echipa AJF Caraș-Severin. Apropo de primirea cu brațele deschise… Îmi amintesc că pe 8 mai 2021 ați fost delegată la finala campionatului județean AJF CS Liga a IV-a dintre Voința Lupac – Nera Bozovici. Era imediat după pandemie. Nu știam despre situația dumneavoastră. Președintele AJF Caraș-Severin, Viorel Lolea, este un om discret când este vorba de soarta oamenilor. Ajută și ține secret totul! Când face un bine cuiva, aflăm de la terți! Ei bine, când am aflat că partida va fi arbitrată numai de ecusoane FIFA, cu Alina Peșu la centru, Constantinescu Daniela (Craiova) și dumneavoastră observator, am vrut să fac o surpriză incognito!
Nu m-am consultat cu colegii, dar am pregătit trei buchete de lalele galbene pentru oficialii sexului frumos. Numai că… surpriză … fac oficiile pentru Daniela… când întreb de Alina Peșu, apar arbitrii Florin Flueran și Răzvan Nistoran!!! Florin, care știa de modificarea arbitrului, m-a și întâmpinat cum „meritam”… „Nicușoare, buchetul este pentru central, nu-i așa?! După ce am răspuns afirmativ, a spus că el este arbitrul întâlnirii!!!” Mi-a ieșit surpriza pe nas! Toți cei prezenți se amuzau copios, în frunte cu Nistoran!! I-am binedispus înainte de joc! Apoi, am vrut să ofer buchetul asistentei medicale. Ghinion din nou… De data aceasta la acel meci, Lupac a avut un medic bărbat!! Noroc cu soția administratorului bazei sportive. Că altfel… C.B.: (se amuză). Nu pot să cred!!! De asta spun că sunt oameni frumoși la AJF Caraș-Severin. Eu m-am simțit foarte emoționată în tribună! Chiar a fost ca la un moment festiv, când am primit buchetul de flori! Și Ionuț a fost impresionat de căldura oamenilor din AJF Caraș-Severin!
Rep.: A fost o pildă că doar munca în echipă este eficientă! Ce le recomandați tinerilor arbitri, de exemplu? La nivel de fotbal trebuie să existe o redresare cât mai rapidă! C.B.: Acesta este obiectivul nostru, al tuturor din fotbal. Tinerii trebuie să fie serioși, muncitori. Să ia decizia corectă la momentul oportun. Să aibă un obiectiv ferm… Acum sunt alte posibilități de promovare. Contează cu ceea ce ne comparăm. Eu când eram arbitru erau foarte multe echipe de fotbal. În Valea Jiului era Jiul Petroșani în prima divizie, apoi două echipe hunedorene în divizia B. Județul Hunedoara avea aproape o serie de divizia C. Era o bază de selecție mult mai mare. Trebuie dezvoltată piramida de jos, de la copii și juniori. Totul depinde însă mult de latura financiară. Ionuț este președinte la CSM Turnu Măgurele. Sunt pe primul loc, nutresc către promovarea în Liga a 2-a. Dar trebuie să aibă o strategie care ține foarte mult de suportul financiar.
Rep.: Câteva cuvinte despre munca dumneavoastră de la CJA Caraș-Severin? C.B.: Pregătim arbitri începători, se fac cursuri pentru arbitri stagiari. Se caută o bază de selecție prin școli. Comisia și arbitrii divizionari pregătesc programe de pregătire, antrenamente fizice și teoretice, pe subcomisii.
Rep.: Recent, la Adunarea Generală Ordinară a AJF Caraș-Severin s-a aprobat, la propunerea președintelui, ca fiecare echipă de Liga a IV-a să aducă la arbitraj cel puțin trei arbitri, dintre care unul să fie central! O măsură asemenea celor din fotbalul european, în speță cel german! C.B.: O idee foarte bună. Prin muncă asiduă se dezvoltă disciplina, inteligența în joc. Se va asigura o aplicare corectă a Legilor Jocului. Orice formă de sport duce la dezvoltare armonioasă. Plus că le dezvoltă spiritul acesta de a lua decizii. Arbitrul este asemeni unui judecător. Recomand ca arbitrii să nu renunțe la fotbal ca jucător activ. Să ducă această muncă de fotbalist și arbitru în paralel timp de 2-3 ani. Rezultatele bune vor veni de la sine, în beneficiul lor!
Rep.: Fiecare îndrumător CJA avea un pariu privind promovarea unui arbitru? Care este pariul Cristinei Babadac? C.B.: (râde)… Da.. așa este tradiția. Eu pariasem la examen pe Claudiu Gogu. Ca arbitru, dar am pierdut… Claudiu a promovat examenul, numai că a schimbat macazul din mers… Îl vedeam ca un arbitru de perspectivă. A ales însă varianta de … arbitru asistent! Nu știu de ce. Pentru mine a fost evident că a fost anturajul lui care l-a influențat… Este bine și așa. Până la urmă, vorbim despre o promovare. Rămân însă la ideea mea despre Claudiu.. . are potențial pentru mai mult!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Folosim cookie-uri pentru a ne asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă continuați să utilizați acest site vom presupune că sunteți mulțumit de el.Ok