Plante din pastile

Plante din pastile

Dacă a fost posibil crearea oului sau a cărnii artificiale de ce nu ar fi posibil ca și plantele să urmeze același drum al evoluției tot artificiale. Pentru că în viitor terenurile agricole ar putea fi semănate cu semințe sintetice sub forma unor pastile sau capsule.

Acest lucru ar fi posibil datorită unei tehnologii pe care cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) o pun la punct cu scopul de a înlocui înmulțirea vegetativă.

Majoritatea plantelor se înmulțesc prin semințe. Mai există însă o multitudine de specii a căror reproducere depinde de bulbi, tuberculi sau alte părți vegetative care se păstrează cu greutate de la un an la altul, iar cultivarea lor nu este la fel de facilă.

Citește și: Chipsuri din greieri, burgeri din insecte și bere din gândaci

Drept urmare, semințele sintetice ar putea fi răspunsul pe care specialiștii îl caută cu privire la înmulțirea unor plante care nu produc în mod natural semințe.

„Încercăm să dezvoltăm un laborator de microînmulţire, de micropropagare. Acum pregătim spațiul pentru că noi în cadrul Băncii avem mai multe tipuri de plante care se înmulțesc prin diverse căi.

Majoritatea plantelor se înmulțesc prin semințe, așa cum știm cu toții,. Sunt şi plante care se înmulțesc pe cale vegetativă, fie că vorbim tuberculi, de rizomi, prin butași, prin lăstari. Plantele acestea se mențin mai greu.

O sămânță poate fi păstrată în atmosferă controlată o perioadă mai mare de timp.. Protocolul de păstrare este mai ușor de realizat. Marea problemă o avem însă la plantele care nu se înmulțesc prin semințe. Sunt multe plante care nu produc semințe în condițiile pedoclimatice ale țării noastre, iar altele nici pe plan internațional.

Nu cunosc ca undeva în lume, de exemplu, să se producă sămânță de hrean pe care noi îl păstram pe cale vegetativă”, a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Tehnologia permite cercetătorilor să poată păstra o lungă perioadă de timp resursele genetice, astfel încât, în situația în care un soi riscă să dispară, Banca să poată revitaliza cultura respectivă. Pentru a ajunge la rezultatele scontate, BRGV are nevoie însă de infrastructura necesară.

Semințele sintetice pot fi asemuite unor clone, care însă nu sunt modificate genetic, ci mai degrabă reprezintă un proces tehnologic actualizat. „Se lucrează pe scară largă pentru a crește calitatea semințelor, atât la cele clasice, cât şi în zona aceasta de care vorbim.

Considerăm că în scurt timp tehnologia modernă se va extinde şi se va apela la acest mod de înmulțire, la aceste semințe sintetice, cum le spunem noi, a nu se înțelege sau a se face confuzie cu modificarea genetică.

Este vorba de o tehnologie care poate să înmulțească plantele prin fragmentarea unor țesuturi.

Așa cum la țară un gospodar rupe un lăstar de mușcată care nu dă sămânță şi dă naștere unei alte plante, noi în acest moment în laborator reușim să facem asta cu mai multă finețe. Dintr-o frunză putem să facem foarte multe plante, câteva sute sau mii de plante.

În timp se va ajunge la plante obținute pe această cale, pentru că în lume astfel de laboratoare s-au dezvoltat şi asigură practic o producție uniformă, sigură.

Vorbim de o clonare naturală. Trebuie să știm că vița de vie nu produce semințe şi ea se înmulțește prin clonă, pe cale vegetativă. Clonarea aceasta la plante este o metodă practicată de mii de ani, doar că noi putem ca o cantitate mică de resursă genetică să o multiplicăm la scară largă.

Spre exemplu, dintr-o microplantulă de hrean poți obține o cultură de hrean fără probleme”, a subliniat cercetătorul buzoian.

Printre plantele care nu produc semințe şi ar putea fi cultivate cu ajutorul celor sintetice se numără leușteanul şi chiar cartoful.

O sămânță sintetică nu ar fi mai mare decât o capsulă, în schimb ar conține resurse genetice care ar putea da naștere unui număr mare de plante. „Când ne gândim la o sămânță sintetică ne gândim la o pastilă transparentă, cu un interior în care se regăsește un gel şi în el o parte mică de țesut verde. O părticică din frunza unei plante, un grup de celule îmbrăcate într-un gel de păstrare.

Aceste semințe sintetice se seamănă ușor şi produc noi plante. În afara țării sunt chiar bănci specializate. În Franța există o Bancă de resurse genetice care se ocupă doar de păstrarea plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă. Cu mulți ani în urmă, am avut o colaborare cu această Bancă din Toulouse.

Este specializată pe acest domeniu”, a dezvăluit cercetătorul. Semințele sintetice ar putea deveni resursa genetică a viitorului, consideră specialiștii.

Prin intermediul lor, ar putea fi păstrate soiuri de plante care au dispărut tocmai ca urmare a faptului că nu se înmulțesc prin semințe, iar părțile vegetative nu au putut fi păstrate. Cât de evolutivă este vom vedea pe parcurs.

sursa foto: playtech.ro