Ioan Popa va aduce Ceetrus România la Reșița, cu 50 milioane de euro!

Proiectul ”Investiţi în România!” este susținut de către Ziarul Financiar și CEC Bank, iar CEO (nr. – Directorul General)  Ceetrus România,  Tatian Diaconu, a vorbit public despre proiectul  de investiții în orașele terțiare, sub 100.000 de locuitori, care au în continuare potenţial de a atrage investiţii, însă necesită un parteneriat între dezvoltator, municipalitate şi comunitate, iar investitorul trebuie să aibă în plan o dezvoltare pe termen lung.

Ceetrus România are în plan o investiţie de 50 milioane euro la Reşiţa, într-un oraş de 70.000 – 80.000 de locuitori, pe o platformă de 40 de hectare unde va fi construit un centru comercial, o zonă turistică şi locuinţe, asemeni modelului Coresi de la Brașov.

 „La Reşiţa discutăm de 40 hectare în interiorul oraşului. Raportat la dimensiunea orașului este comparabil cu proiectul Coresi din Braşov, unde vorbim de 120 hectare. Dacă analizăm la nivel de impact, vorbim de alte tipuri de provocări. Reşiţa este considerat un oraş de tip terţiar în România, către care investitorii nu și-au îndreptat privirile cu asiduitate. Noi vrem să oferim reșițenilor un exemplu că se poate, un motiv de mândrie şi suntem convinși că împreună putem contribui la redezvoltarea unui oraș cu un trecut extraordinar în zona industrială. Suntem în stadiul în care lucrăm la  masterplan, urmând ca acesta să fie transformat  într-un Plan Urbanistic Zonal. Avem astăzi un timeline care este orientat către 2021 pentru a obține aceste documente administrative și sperăm ca la sfârșitul lui 2021, poate primăvara lui 2022 să fim deja în construcție cu primele elemente din masterplan. Remarc și la Reșița aceeași orientare a unui parteneriat public-privat de tip moral și sper ca acest termen să intre în circuitul românesc în zona de investiţii“, a subliniat Tatian Diaconu.

CEO Ceetrus România a prezentat și modul cum a ajuns să-l cunoască pe primarul Ioan Popa și cum a fost convins să investească în municipiul de pe Bârzava. ”Noi la Reşiţa am ajuns pentru că am fost solicitaţi într-un mod formal de către primarul oraşului. Am participat împreună la un seminar pe teme durabile și  smart city și întâmplarea a făcut ca în același panel, să fiu eu cu domnul primar Popa, pe care nu-l cunoșteam. La sfârșitul seminarului, în urma unei discuții foarte ample despre proiectul de la Brașov,  domnul Popa m-a invitat politicos, dar ferm să venim să descoperim oraşul Reşiţa.  Am răspuns invitaţiei, în prima fază mai mult din curtoazie, ulterior am fost impresionat nu de oraş în sine – oraşele de dimensiuni mici şi medii au fost în suferinţă în ultimii 30 de ani, oraşe indistriale aflate în declin, atât demografic, economic şi cultural, iar când mergi din Braşov sau Bucureşti, prima imagine nu este cea pe care o aşteaptă un investitor de calibrul Ceetrus. Dacă treci de acest lucru, analizând şi componenta economică,  găseşti destule argumente pentru a fi contributor în dezvoltarea acestor oraşe în 10-15 ani.

Pentru acest lucru sunt necesare discuţii sincere cu administraţia şi comunitatea locală şi poţi găsi proiecte de succes dacă fiecare parte îşi asumă responsabilităţi – nu poţi pune totul pe umerii primăriei sau Guvernului, pentru că sunt limite de natură economică, nu putem nici în spinarea privatului pentru că le distrugi înainte de a deveni fezabile măcar pe hârtie. La Reșița am găsit o instituție a primăriei extrem de deschisă care dorește investitori, care dorește să schimbe fața orașului. Astăzi, după Brașov, dacă ar fi să fac comparație, avem două orașe în care noi investim cu drag pentru că oamenii rămân deschiși și să discute despre cum se va dezvolta orașul lor în următorii 10-15 ani. Pentru ca un oraş să atragă o astfel de investiţie trebuie întâi să îşi dorească. Un investitor merge acolo unde este dorit. Dacă m-aţi fi întrebat acum câţiva ani dacă pe lista noastră se regăseşte Reşiţa, sincer spuneam că nu, pentru că atunci când stabileşti lista oraşelor cu potenţial, întâi te gândeşti la potenţialul uman şi economic. Cu cât diminuezi această dimensiune umană, potenţialul economic scade şi discutăm de rentabilitate, fezabilitate, forţa de muncă disponibilă“, a subliniat CEO-ul Ceetrus România.

FLORIN ȘTIUBE