Actuala lege a educației se va modifica substanțial, urmând să fie aduse schimbări, printre altele, în privința examenului de bacalaureat și a duratei studiilor universitare de doctorat, după cum apare în două proiecte de lege adoptate la Camera Deputaților. Proiectele au apărut, inițial, în vara lui 2022, dar, în urma observațiilor primite de Ministerul Educației din spațiul public, s-a decis modificarea și repunerea lor în dezbatere publică.
În primul rând, potrivit celor două proiecte ce merg acum la votul decisiv al senatorilor, actuala lege ce reglementează învățământul, Legea 1/2011 a educației naționale, va fi înlocuită de două legi, respectiv una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel universitar.
Inițial, proiectele celor două legi au fost puse în consultare publică în vara anului trecut și, la jumătatea lunii iulie 2022, s-au aflat chiar și pe masa Guvernului, pentru prima lectură. Totuși, pentru că multe voci au susținut că o parte dintre propunerile conținute de proiecte sunt problematice, s-a decis repunerea proiectelor în dezbatere publică, într-o formă modificată pe alocuri față de variantele din vara lui 2022.
Proiectul legii învățământului preuniversitar
O primă modificare propusă pentru învățământul preuniversitar este apariția unor noi evaluări obligatorii. Astfel, la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține, în mod obligatoriu, evaluări scrise la materiile “limbă și comunicare” și “matematică și științe”.
Apare portofoliul personal educațional, ce va conține toate notele, diplomele sau certificatele obținute de un elev și care va fi folosit la monitorizarea evoluției acestuia. Portofoliul educațional va fi obligatoriu pentru copiii care intră în grupa mijlocie în anul școlar 2024 – 2025.
Liceele vor putea organiza concursuri de admitere în clasa a IX-a, cu condiția ca locurile ocupate astfel să nu depășească 50% din numărul total de locuri. Examenul de admitere la liceu nu va fi o alternativă la evaluarea națională, aceasta fiind obligatorie. Concret, proiectul actual stabilește că, după absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie.
Asta înseamnă că, dacă decid asta, pe lângă susținerea evaluării naționale, elevii care vor dori să intre la un anumit liceu vor putea susține și un examen acolo. Însă vor putea participa la concursul de admitere doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a evaluării naționale.
Citește și : Filologie Bilingv Engleză, clasa IX- a și anul acesta la Colegiul Naţional Mircea Eliade Reșița
În varianta inițială a proiectului se vorbea despre un examen de admitere la colegii, adică la liceele ce au avut, de-a lungul anilor, rezultate bune în educație, dar în noua versiune se vorbește doar despre admiterea la liceu.
Pe de altă parte, și-n cazul examenului de bacalaureat vor apărea schimbări. Astfel, va apărea bacalaureatul tehnologic și se va introduce o probă ce va viza competențele de bază. De pildă, pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă va viza evaluarea competențelor de bază la matematică/ fizică/ chimie/ biologie, în timp ce pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă va avea scopul evaluării competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane: logică, psihologie, sociologie, economie sau filosofie.
În fine, meditarea elevilor de la propria clasă va reprezenta abatere disciplinară, iar profesorul va putea fi sancționat inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.
Proiectul legii învățământului superior
În ceea ce privește învățământul superior, proiectul de lege dedicat prevede că universitățile vor trebui să asigure un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.
De asemenea, va crește durata studiilor universitare de doctorat de la trei ani, cât e acum, la patru ani. Totodată se reglementează și posibilitatea reducerii perioadei de studii cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.
Viitoarea lege stabilește că un conducător de doctorat va putea îndruma simultan opt studenți-doctoranzi. Prin excepție, vor putea fi îndrumați până la maximum 12 studenți-doctoranzi/ conducător, dar numai cu aprobarea senatului universitar și nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o școală doctorală.
Nu în ultimul rând, studentul-doctorand va putea desfășura activități didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar.
