Două proiecte cu majorări salariale declarate parțial neconstituționale de CCR
Două proiecte de lege ce au primit, la sfârșit de mai, undă verde în Parlament au fost declarate miercuri neconstituționale de către judecătorii Curții Constituționale a României (CCR). Acestea ar fi trebuit să aducă mai multe modificări la salarizarea bugetară. Vorbim, în mare, de accesul la unele majorări (de la 15 până la 50% în unele cazuri) pentru personalul din ministere și nu numai.
Astfel, primul proiect adoptat în primăvară și declarat neconstituțional de CCR cuprinde o serie de modificări la OUG nr. 130/2021 și la Legea salarizării bugetare (Legea nr. 153/2017) în mod direct. Mai exact, după cum apare în comunicatul de miercuri, CCR „a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați (…) Și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.I pct.2 și 3 și art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
Întâi de toate, vorbim de o nouă majorare pentru personalul bugetar care ar fi trebuit să se reflecte începând cu veniturile lunii iulie. Respectiv salariile brute ale personalului plătit din fonduri publice ar fi trebuit să se majoreze cu un sfert din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea 153 pentru anul 2022 și salariul pe decembrie 2021. Similar, o majorare era stabilită și pentru personalul nou-încadrat. (în perioada ianuarie – iunie 2022) Mai exact, cu un sfert din diferența dintre salariul pe iunie și cel stabilit în Legea 153 pentru 2022.
Apoi, s-ar fi încadrat pentru o majorare salarială de 15% pentru complexitatea muncii și funcționarii publici din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Sportului. Cele două măsuri de mai sus sunt vizate de decizia CCR.
Parlamentarii au mai completat un text de lege ce ține de salarizarea personalului didactic. Pentru a include la majorarea cu 10% a salariului de bază și profesorul/ antrenorul grupei de performanţă din cadrul cluburilor sportive şcolare sau cluburilor sportive universitare. Această prevedere nu a fost declarată neconstituțională de CCR.
Apoi, în ceea ce privește al doilea proiect adoptat în mai, CCR „a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați (…) Și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.I pct.2-4 și 6-9 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar”.
Acesta introduce o prevedere distinctă pentru drepturile salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.
„Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect”, prevede noul text de lege care ar putea fi introdus în Legea 153.
Apoi, una dintre prevederile cu care CCR nu este de acord prevede că ar trebui să crească cu până la 25% și salariile unora dintre angajații aparatului propriu al Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății.
Același proiect stabilea unele completări la anexele Legii salarizării pentru a include anumite categorii de angajați sau personal contractual într-un capitol sau altul și care acum nu sunt enumerați, dar CCR le-a declarat neconstituționale. Erau vizați, totodată, angajați ai Ministerului Culturii și ai Ministerului Transporturilor, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Administrației Prezidențiale ș.a.m.d.
Totodată, proiectul mai stabilește că, începând cu luna următoare celei în care legea va intra în vigoare, salariile de bază ale personalului din serviciile Parlamentului se stabilesc la nivelul maxim de salarizare aflat în plată în cadrul Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, corespunzător fiecărei funcţii şi gradaţii de vechime în muncă. Această măsură are acordul CCR.
