Nicușor Dan: De ce ar fi fost periculoasă aducerea AUR la guvernare și de ce România nu putea evita PSD
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie 2026, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, în care a prezentat explicații privind situația economică a țării, efectele crizei politice și motivele pentru care anumite scenarii politice ar fi putut genera consecințe grave pentru România.
Șeful statului a afirmat că a considerat necesar un dialog public la finalul crizei politice, pe care a descris-o drept o perioadă dificilă pentru români, marcată de scăderea nivelului de trai, incertitudine și dezbateri politice prelungite.
„A fost o perioadă în care noi toți am pierdut un timp prețios”, a declarat Nicușor Dan, explicând că dorește ca discuțiile politice să fie privite cu mai puțină emoție și cu mai multă atenție asupra situației generale a țării.
Nicușor Dan a anunțat patru teme principale ale conferinței
Președintele a precizat că dorește să răspundă la patru întrebări esențiale, care vizează atât situația economică a României, cât și configurația politică rezultată după încheierea crizei.
Prima temă a fost situația financiară a României și importanța evaluărilor realizate de agențiile internaționale de rating. A doua a vizat motivele pentru care intrarea AUR la guvernare ar fi putut provoca o deteriorare rapidă a situației economice și a nivelului de trai, dar și afectarea relațiilor externe și a securității statului.
A treia întrebare a vizat riscurile organizării alegerilor anticipate, iar a patra a fost legată de posibilitatea ca PNL și USR să guverneze fără PSD, chiar dacă ar fi beneficiat de sprijinul președintelui.
Situația economică și ratingul de țară, printre principalele preocupări
Nicușor Dan a pus în centrul explicațiilor sale situația finanțelor publice și necesitatea respectării angajamentelor asumate de România pentru reducerea deficitului bugetar.
Președintele a subliniat că evaluările agențiilor de rating sunt importante pentru încrederea investitorilor și pentru capacitatea statului de a se împrumuta în condiții sustenabile.
În opinia sa, o deteriorare a ratingului de țară ar putea determina retragerea unor fonduri de investiții și de pensii de pe piața românească, ceea ce ar face finanțarea datoriei publice mai dificilă și mai costisitoare.
Șeful statului a atras atenția că România trebuie să păstreze traiectoria fiscală convenită, deoarece pierderea credibilității în fața piețelor financiare ar putea genera presiuni economice suplimentare.
De ce respinge Nicușor Dan scenariul unei guvernări cu AUR
Un alt subiect important al conferinței a fost posibilitatea intrării AUR la guvernare. Nicușor Dan a susținut că un asemenea scenariu ar fi avut consecințe economice rapide, inclusiv riscul retrogradării ratingului de țară.
Președintele a asociat acest scenariu nu doar cu riscurile economice, ci și cu posibile efecte asupra nivelului de trai, relațiilor externe ale României și securității naționale.
Alegerile anticipate, un alt scenariu considerat riscant
Nicușor Dan a explicat și de ce organizarea alegerilor anticipate ar fi putut accentua instabilitatea economică. Potrivit argumentului prezentat de președinte, prelungirea incertitudinii politice ar fi pus presiune suplimentară asupra economiei și asupra capacității statului de a-și respecta angajamentele financiare.
De ce PNL și USR nu ar fi putut guverna fără PSD
Ultima temă anunțată de președinte a vizat configurația parlamentară și posibilitatea formării unui guvern fără PSD, cu sprijinul instituțional al președintelui.
Nicușor Dan a calificat drept o iluzie ideea că PNL și USR ar fi putut asigura singure guvernarea în actuala configurație parlamentară. Argumentul său a fost că sprijinul președintelui nu poate înlocui majoritatea parlamentară necesară pentru susținerea unui Guvern.
Prin această conferință, șeful statului a încercat să explice public rațiunile economice și politice care au stat la baza opțiunilor din timpul crizei și să transmită că prioritatea următoarei perioade trebuie să fie stabilitatea și respectarea angajamentelor financiare ale României.
